Adoptă-i!

"Nebuna asta susţine cam multe cauze. Mare lipsă de...preocupări", veţi spune. 'Poi, ce să-i faci. Îs multe de îndreptat în ţara asta amărâtă.

Asta-i o panza a lui Dali. Se cheama "Persistenta memoriei" sau "Ceasuri moi", mai are si alte nume.
Si, ca orice opera suprarealista, a primit multiple interpretari:- de la portretizarea teoriei generale a relativitatii, unde gravitatia distorsioneaza timpul;
-inmuierea libidoului marelui Salvador;
- pana la amintirea coastei Cataluniei, filtrata de complexe freudiene.
Eu cred, insa, ca menirea tabloului este sa sugereze activitatea frenetica de pe blogul juridic.

Piperusha`s Choice

Am făcut-o. Am comandat eReaderu`. De pe calculatorul de la serviciu, pentru că era o mîncărime mai aprigă decât experienţa în ale veveve-ului şi prudenţa. Ăsta e Alesul:


Astak EZ Reader Pocket Pro, 5 inci, nuanţa ardei iute (pardon, "maroon"). Să-mi fie de bine!

imagine via EZ Reader

În oglindă

Pe o străduţă a urbei, nu departe de Sala Sporturilor, la rândul său nu departe de centru - deoarece, in Ploieşti, nimic nu este departe de centru, două case. Faţă în faţă, casa ţigănească şi cea neaoş-urbană, şi aici nimic neobişnuit, stau casele faţă în faţă prin oraşe, comune şi sate de când lumea; altceva mi-a atras atenţia.

Casa românilor, banală, cenuşie, cu un balconaş din fierf forjat, şi grilaj la ferestre. Cealaltă, mai ţanţoşă, mai nouă, spoită cu un gălbui cald, cu dantelărie din tablă pe la turnuleţe. Şi fără grilaje.

În spirit european, nu pot trage decât o concluzie. Că rromii sunt un popor de oameni cinstiţi şi încrezători.

Pac-pac, acu` m-aţi înţeles?

N-am acceptul lui, dar, tinand cont de faptul că deţine ilustra funcţie de co-autor al blogului...

Cipri ******: ai fost si tu la protestu de stmana trecuta?
Piperusha: dap
Cipri ******: inadmisibil
Piperusha: pozele is facute de mine
Cipri ******: ai avut un rol istoric\
Cipri ******: ati daramat guvernul
Cipri ******: respect
Piperusha: in sfarsit cineva care a realizat!

Ardeiul zilei

Pentru ca e frig şi la munte ninge. Pentru ca e dimineaţă, cenuşie şi apasătoare. Şi, în fine, pentru că ciocolata este bună pentru suflet:


sursa: zie internetz

EXTREME DANGER

via: tinypic

Ardeiul zilei

O imagine de carte de poveşti, pentru că ceva asemănător, în variantă adultă, a fost supa de pui a guturaiului meu din weekendu` ce-a trecut.

Via: DeviantArt / yakkingyetis

"Atât de pufoooos!"

"Să-ţi povestesc o fază. Chiar în faţa blocului tău o femeie între două vârste, cu doi canişi după ea, încerca să treacă strada. Unul dintre căţei era alb, celălalt negru, dar ambii erau mici, pufoşi şi fără lesă, iar femeia încerca sa-şi coordoneze mica haită pentru a traversa. Cel alb, mai încăpăţânat.

Hanni! strigă ea. Hanni, vino aici!

Un caniş mic, pufos şi dulce nu se putea numi decât aşa.

Hanni! nimic.

Hannibal! Treci aici că te calcă maşina!"

U-ni-ta-te, u-ni-ta-te!!

Nu ştiu (dar bănuiesc*) cum de s-a întâmplat să fiu unul dintre reprezentanţii colegilor mei la protestul sindical de ieri, din Piaţa Victoriei. Ocazie cu care am făcut o caruţă de poze. Dintre care unele mă mulţumesc profund. Pe pustii, falsă modestie!

Wishlist entry no. 1

vs.

vs.

Sau, în ordinea numerelor de pe tricou, Story de la iRiver, versus Ee eReader de la Asus, versus EZ Reader Pocket PRO, ăla micu' de la Astak. E grabă, sigur, dar nu-i bai, că ori sunt disponibile doar în Coreea, ori sunt doar anunţate, ori sunt out of stock. Şi 'geaba mă agit ca şpreiul - viaţa e grele.

Edit : am schimbat numaru` din titlu. Chiar e dorinţa numaru` 1. Toate sunt. Iar lista e foarte lungă.

Engleză

"Doamnă profesoară, ce înseamnă give in to me" - sfârşit de oră de engleză, cândva, demult, în gimnaziu.

"Ăăă..păi.." roşeşte, se uită în toate părţile, în special spre uşă.

"..."

"Ăă. da.."

N-am îndrăznit să întreb şi de "quench my desire". Ştiam ce înseamnă desire.

Ardeiul zilei - emo edition

Iaca ăsta fu motivul pentru care n-am ţinut jurnal atunci, demult, când jurnalele îmi păreau treabă serioasă şi un must do pentru orice viitor mare explorator, şi pentru care, acum, nu reuşesc să updatez un blog, cât de lipsit de pretenţii ar fi el.

"N-ai cu cine, dom`le, n-ai cu cine!"

Cum s-a tuflit el, entuziasmul iniţial, şi a leşinat într-o dulce şi totală lipsă de inspiraţie, ba, mai precis, de dorinţă de comunicare, şi cum înţeleg eu din asta că eram mai înţeleaptă în copilările decât acum!

Ceea ce nu poate fi decat trist. Aşa că ardeiul de astăzi mi-l dedic.


Poza: image munky

p.s. Asta nu înseamnă că voi renunţa. Ziceţi şi voi:1) fac un lucru; 2) nu mă pricep la acel lucru;
3 ) sunt româncă.